Faţadele de altă data ale Bucureştiului

Chiar dacă arhitectura actuală a Bucureştiului agreseză vizual, chiar dacă şi-a făcut loc nejustificat şi fără nicio noimă printre trecătorii grăbiţi şi traficul infernal al unui oraş pierdut în haos şi dezordine, un loc timid şi prăfuit li s-a lăsat totuţi şi clădirilor ce încă mai vorbesc despre un Mic Paris rafinat arhitectonic, plăcut şi impresionant.

Fatadele de alta data ale Bucurestiului

Picture 1 of 5

Parcă părăsite şi uitate de timp şi lume, clădirile vechi încearcă să tragă un semnal de alarmă că starea lor de degradare este pe cale să ne distrugă şi ultimele dovezi că Bucureştiul a fost cândva un oraş frumos, elegant, clădit cu multă responsabilitate şi simţ estetic.
Faţadele clădirilor de altă dată au devenit subiect de dezbatere şi luptă între programele Primăriei şi cei care doresc cu ardoare să salveze Bucureştiul de altă dată, reprezentanţii ARCEN.
Încă din anul 2011 a apărut legea privind repararea faţadelor vechi ale Bucureştiului. Însă deşi a trecut ceva timp de atunci, bietele faţade triste, dar totuşi frumoase şi nobile, par a nu intra în nicio categorie ce merită efortul de a fi reabilitată.

Care sunt faţadele clădirilor ce ar trebui reparate?! Teroretic se ştie, dar practic nu este clar specificat în niciun program. Nu pot intra în acest program de reparare clădirile istorice, clădirile cu risc major seismic sau cele reabilitate termic sau în curs de reabilitare. Nu există specificaţii exacte despre cum ar trebui să decurgă lucrările, ce culori se pot folosi, cât se poate interveni în arhitectura clădirii şi care este limita permisă de modificare.
Proprietarii clădirilor vechi a căror faţadă ar trebui reparată sunt obligaţi să demareze lucrările de reabilitare, asta în cazul în care clădirea în sine reprezintă un pericol pentru siguranţa celor din jur. În cazul în care nu vor sau nu pot susţine o astfel de investiţie, atunci Primăria va demara lucrările, urmând ca proprietarii să plătească costurile totale, într-un numar de 120 de rate lunare, pe perioada a zece ani.
Sunt oraşe în ţară care au putut elucida misterul clădirilor vechi şi valoroase din punct de vedere arhitectonic, le-au delimitat clar şi au demarat şi finalizat lucrările de reabilitare. Timişoara este dovada clară că se poate, fiind declarat Capitala Culturală Europeană.
Numărul clădirilor vechi ce ar putea beneficia de o astfel de lucrare este impresionant în Bucureşti, fiind localizate cu precădere pe bulevardele Brătianu, Regina Elisabeta, Kogălniceanu, Lascăr Catargiu, Carol I şi Calea Victoriei.
O simplă catalogare exactă a acestora şi o echipă de arhitecţi inimoşi ar fi suficiente pentru ca lucrările să poată începe şi pentru ca Bucureştiul să recapete puţin din eleganţa de altă dată.


Lasă un Comentariu...

*