Arhitectura bioclimatică este arhitectura care promovează conexiunea pe care o avem cu natura. Acest lucru presupune implementarea unor soluții care să țină cont de climat și de mediul înconjurător, prin folosirea unor sisteme cum este, de exemplu, ventilarea naturală.
Cel mai bun exemplu de arhitectură bioclimatică îl reprezintă locuințele tradiționale, concepute din materiale naturale. De obicei, în casa bunicilor de la țară, vom simți cum vara este răcoare fără aer condiționat, iar iarna este plăcut fără exces de încălzire. Primul pas pe care trebuie să îl facem când vrem să construim o locuință bioclimatică, este acela de a cunoaște bine terenul pe care vom construi. Acest lucru presupune un pic de timp în care să fim prezenți și să studiem cum arată acesta, ce zgomote sau probleme pot apărea când suntem acolo, cu ce construcții ne învecinăm, cum sunt punctele cardinale, cum bate vântul în zonă etc. Ulterior, în timpul proiectării, discuțiile cu specialistul trebuie să implice luarea în considerare a tuturor aspectelor care ar putea îmbunătăți calitatea locuirii. Câteva dintre acestea ar fi ventilarea naturală, orientarea cardinală, materialele de construcție, geometria sacră, folosirea energiilor regenerabile ori reciclarea și utilizarea apei.
Ventilarea naturală
Aceasta se produce fără acțiune mecanică, deoarece folosește vântul sau tirajul natural. Cu toții știm ce înseamnă să aerisim camera prin deschiderea unei ferestre sau că aerul cald are tendința de a urca spre tavan, în timp ce aerul rece rămâne la partea de jos a camerei. Cu toate acestea, o ventilare naturală eficientă înseamnă mai mult de atât. Pentru realizarea ventilării, trebuie prevăzute încă din faza de proiect anumite goluri în zidărie – aerisiri care să fie dispuse în așa manieră încât să permită aerului să circule corect.
Orientarea cardinală
La poziționarea construcției pe teren trebuie să se țină cont de punctele cardinale, pentru a eficientiza la maxim ceea ce ne oferă natura și pentru a locui cât mai confortabil. De exemplu, ferestrele vor fi mai mari pe zona de sud, pentru a permite soarelui încălzirea locuinței, în timp ce fațada nordică trebuie să aibă ferestre cât mai mici și o termoizolare suplimentară, deoarece aici vor fi pereții cei mai reci ai casei. Pe timp de vară, este bine de prevăzut și un sistem de umbrire pentru zonele cele mai însorite ale casei, pentru a evita încălzirea excesivă.
Materialele de construcție
Nu putem vorbi de arhitectura bioclimatică fără a ține cont de materialele cu care vom construi. Materialele naturale, cum sunt lemnul, cărămida, chirpiciul, stuful și țigla ceramică etc. sunt cele cu ajutorul cărora putem avea o casă care să se integreze armonios în natură. De asemenea, la fel de important este să folosim materiale locale, de multe ori fiind și mai puțin costisitoare decât alte variante. Vopselele folosite trebuie să fie naturale, fără solvenți sau formaldehidă. De asemenea, trebuie evitate pe cât posibil materiale precum plastic, oțel sau aluminiu.
Geometria sacră
Aceasta are ca bază Regula de Aur, descoperit încă din Antichitate, și care se regăsește în multe împrejurări surprinzătoare în natură. Unul din cele mai cunoscute exemple este cochilia melcului, însă el se regăsește la multe plante, în compoziția feței noastre, în ADN-ul uman etc. Mulți artiști și arhitecți l-au folosit de-a lungul timpului în lucrările lor, cel mai cunoscut exemplu fiind Leonardo Da Vinci. Acesta considera că Raportul de Aur este cel mai armonios din natură, și, pe lângă semnificația simbolică, asigura și o frumusețe aparte creației sale.
Folosirea energiilor regenerabile
Cea mai accesibilă în prezent este energia solară, de care putem beneficia și în țara noastră pentru o bună perioadă de timp: de la începutul primăverii și până spre sfârșit de toamnă. Folosirea acestui tip de energie ne îndreaptă către conceptul de „casă pasivă” care presupune independență energetică și confort ridicat al locuirii. Acest tip de casă va fi foarte bine izolată și va avea o temperatură constantă în interior pe tot parcursul anului. Sunt folosite astfel materiale ecologice și emisia de carbon este cu mult redusă. Prin eliminarea unor probleme cum sunt igrasia, mucegaiul, zonele prea reci sau prea calde, acest tip de casă se construiește din ce în ce mai des. Țările dezvoltate precum Germania, Austria, Țările Scandinave pun deja mult accent pe acest tip de construcție și putem găsi nenumărate exemple în acest sens.
Reciclarea și utilizarea apei
Apa este esențială pentru susținerea vieții. În cadrul unei locuințe gândită în armonie cu natura, trebuie prevăzute sisteme de colectare a apei de ploaie, care poate fi utilizată ulterior pentru grădină, pentru crearea unor fântâni sau bazine de apă. Apa din interior se poate recicla pentru a fi folosită ca apă menajeră. Aceste acțiuni vă vor scuti pe termen lung și de unele cheltuieli de întreținere a casei.
Există, desigur, și multe alte posibilități de a transforma locuința noastră într-o locuință naturală și confortabilă. De exempu, arhitectura bio ține cont de nivelul energetic al locuinței, motiv pentru care abordările de tip feng-shui sunt recomandate. Pentru creșterea nivelului de energie pozitivă a casei, se recomandă și integrarea unei pietre organice în pardoseală, de preferat în zona intrării. Aceasta va prelua energia negativă din locuință și va crește nivelul de energie pozitivă.
În România, arhitectura bioclimatică este mai puțin cunoscută, însă este aproape sinonimă cu arhitectura ecologică sau arhitectura verde, punând pe primul loc relația dintre om și mediul înconjurător, respectarea naturii și integrarea acesteia în locuința noastră. Acest tip de arhitectură începe să prindă contur în condițiile în care apar pe piață mereu materiale și tehnologii menite să vină în ajutorul nostru, iar programul Casa Verde va fi reluat pentru perioada 2015-2017. Prin utilizarea elementelor naturale și a energiilor acestora, putem beneficia de un trai armonios și fericit, iar locuința noastră poate deveni locul ideal unde să ne relaxăm, să ne încărcăm de energie pozitivă și să fim mereu în cea mai bună formă.
Text: arh. Alexandra Antohi
antohialexandra.arh@gmail.com
