Dacă până acum câțiva ani criteriile care contribuiau la luarea deciziei cu privire la achiziționarea unei locuințe se rezumau la locație, suprafața utilă locuibilă, vechimea imobilului, astăzi un nou aspect este luat în calcul – eficiența energetică a acestora.
Odată cu tendința beneficiarilor de a-și izola imobilele (fie ele spații comerciale, individuale sau industriale) a luat naștere și conceptul tot mai popular de clădiri verzi.
Ce înseamnă mai exact o clădire verde?
Clădirile verzi sunt toate acelea care se remarcă atât printr-un consum redus de energie electrică, apă, precum și un mediu interior de calitate, natural, sănătos. Toate aceste aspecte, pe lângă faptul că au contribuit la sporirea interesului față de acest concept, au condus și la creșterea valorii clădirilor certificate a fi verzi.
Cu toate acestea, nu este suficient doar să asociezi această denumire unui imobil. Pentru a fi incluse în categoria clădirilor verzi, acestea trebuie să respecte anumite condiții standard în raport cu mediul care, de altfel, trebuiesc certificate de o instituție avizată. Scoringul obținut, între 0 și peste 100 de puncte, este singurul ce poate desemna o clădire verde sau nu, în funcție de caz.
Totodată, pentru că se dorește ca în viitorii ani cel puțin locuințele noastre individuale să se apropie de un consum 0 la capitolul energie, la ora actuală în România a fost inițiat un program intitulat Ipoteca Verde, al cărui rol este de a impulsiona construcția de clădiri verzi. Prin intermediul acestuia se pot accesa fonduri cu dobândă preferențială, condiția fiind ca proiectele de construcții să îndeplinească criteriile ecologice impuse. Astfel, toate acele proiecte care se încadrează în standarde de eficiență energetică ridicată și toxicitate redusă a materialelor de construcții vor beneficia de o dobândă mai mică de 1%.
Cât privesc materialele recomandate pentru sporirea eficienței energetice, pentru obținerea unui mediu sănătos și sigur, trebuie menționat faptul că prima companie certificată în acest program a fost Knauf Insulation. Produsele comercializate sub umbrela Knauf Insulation sunt realizate cu responsabilitate față de mediu, din materie primă reciclată, iar rezultatul se extinde dincolo de o izolație eficientă a locuinței, mediul interior beneficiind de o îmbunătățire sesizabilă a calității aerului, precum și a confortului.
Vata minerală este unul dintre cele mai eficiente materiale atunci când vine vorba de eficiența termică a locuinței, iar popularitatea sa a crescut odată cu dorința beneficiarilor de a fi tot mai informați, precum și datorită randamentului testat și dovedit de-a lungul timpului.
Vata minerală Kanuf Insulation se comportă ca o barieră în fața curenților de aer, nepermițând căldurii să iasă sau frigului să pătrundă în interior pe timp de iarnă, lăsând, în același timp, pereții sau acoperișul să respire. Vata minerală de la Knauf este un produs ignifug ce împiedică răspândirea focului. Astfel, recurgând la vata minerală de la Knauf Insulation pentru aplicarea unui strat izolator de calitate, locuința, în urma analizei, cu siguranță va dobândi puncte în plus în ceea ce privește obținerea unuia dintre cele 4 certificate acordate unei clădiri catalogate a fi verzi.
Care sunt schemele de certificare a clădirilor verzi?
Până în prezent sunt cunoscute patru metode de evaluare și acestea sunt:
1. Metoda de evaluare BREEAM (Building Research Establishment Environmental), opțională în România, a debutat pentru prima dată în Marea Britanie, în anul 1990. În prezent ea este obligatorie în sectorul public și opțional în cel privat. Pentru a deține un certificat pentru clădirea verde, aceasta trebuie să obțină un punctaj minim de 30 de puncte. La evaluare sunt analizate consumul de energie, consumul de apă, calitatea mediului interior, gradul de poluare, materialele utilizate, deșeurile produse, precum și ciclul de viață al clădirii. Maximul pe care o astfel de evaluare îl poate acorda este de 109 puncte, cu toate că încă de la 85 clădirea este catalogată ca fiind remarcabilă. Cele care obțin mai puțin de 30 de puncte nu sunt certificate ca fiind clădiri verzi.
2. Metoda de evaluare LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) a început în 1993, în Statele Unite, pentru ca acum să fie cunoscută în lumea întreagă. Schema propusă de această metodă are în vedere atât clădirile comerciale, cât și pe cele rezidențiale. Diferența între această metodă și cea din Marea Britanie o fac atât cerințele, un pic mai indulgente, precum și punctajul. Astfel, pentru ca o clădire să fie verde prin metoda LEED, aceasta trebuie să aibă un consum redus de energie, să utilizeze eficient apa, însă sunt luate în considerare și materialele utilizate în construcția ei, resursele, precum și calitatea mediului interior obținut. Certificatul de clădire verde este alocat doar dacă în urma evaluării s-au obținut peste 40 de puncte din maximum 100.
3. Cu toate că evaluează indici asemănători cu celelalte două metode, HQE (Haute Qualité Environnementale), o inițiativă franceză începută în 1996, nu a fost adoptată la o scară la fel de largă. În plus, aceasta se adresează în mod deosebit clădirilor noi, clădirilor comerciale și locuințelor multi-familiale.
4. Cea mai recentă metodă de evaluare a luat naștere în 2008 în Germania și este recunoscută sub denumirea de DGNB (Deutsche Gesellschaft für Nachaltiges Bauen sau German Sustainable Building Council). Aceasta se concentrează pe aproximativ 50 de criterii, de la aspecte ce țin de mediu, economie, tehnologie și până la cele care fac referire la metoda de lucru. Astfel, această metodă evaluează întregul ciclu de viață al clădirii. Clădirile certificate DGNB se încadrează în categoriile bronz, argint sau aur. În plus, există posibilitatea de precertificare mai simplă din faza de planificare.
