Vata minerală este tot mai des întâlnită la izolarea clădirilor, fiind o alternativă cu o eficiență sporită din acest punct vedere, ce prezintă caracteristici greu de egalat de alte produse existente pe piață.
Chiar dacă din punct de vedere al costurilor, vata minerală este ceva mai scumpă decât alte materiale des întâlnite la termoizolarea locuinței, trebuie spus că proprietățile acesteia în ceea ce privește izolarea termică sunt remarcabile. În plus, vata minerală este și ecologică, nefiind toxică, așa că nu este nevoie să vă faceți griji în privința sănătății familiei voastre.
Ce este vata minerală?
Aceasta reprezintă practic o împâslitură obținută din fibre continue de material cu înglobarea unui volum foarte mare de aer între ele, aer care este împiedicat să circule liber. Acest ansamblu fibre – aer îi conferă produsului foarte bune proprietăți izolatoare. Pe lângă faptul că nu este inflamabilă, vata minerală, comparativ cu alte materiale, are o conductibilitate termică foarte scăzută, rezistentă la acumularea umezelii sau condensului, având o structură stabilă în timp și rezistentă la îmbătrânire.
În plus, este rezistentă la descompunere, non-higroscopică, nu favorizează apariția paraziților și a ciupercilor, mucegaiului sau a bacteriilor. De asemenea, este neutră din punct de vedere chimic și nu conține impurități. Așadar, vorbim de un produs cu o durată de viață aproape nelimitată, trebuind adăugat faptul că punerea ei în operă se face fără probleme, termoizolarea cu acest produs făcându-se ușor și rapid
Știați că există două tipuri de vată minerală?
În prezent pe piață găsim două tipuri de vată minerală și anume vata de sticlă și vata minerală bazaltică. Ambele produse funcționează după același principiu – captarea aerului în goluri pentru a reduce conductivitatea termică de la o suprafață la alta. Atât vata minerală de sticlă, cât și cea bazaltică se ambalează fie sub forma unor placi semirigide, fie în rulouri, ceea ce face să fie relativ ușor de aplicat pe suprafața ce trebuie termoizolată. Acestea însă se întrebuințează diferit. Astfel, plăcile semirigide se folosesc de regulă la izolarea fațadelor clădirilor, pe când rulourile sunt indicate pentru termoizolarea pereților interiori. Din acest motiv există și o diferență de costuri între cele două tipuri de produse.
Ce diferențe sunt între vata de sticlă și cea bazaltică?
Rolurile sau plăcile din vată minerală de sticlă sunt flexibile și elastice, iar cele din vată minerală bazaltică sunt rigide. Din acest motiv vata de sticlă se pretează foarte bine la izolarea mansardelor, pereților de compartimentare, la pereții caselor de lemn sau în placări uscate termoizolante și fonoizolante. Produsele din vată bazaltică sunt mai adecvate aplicațiilor unde se cere o rigiditate ridicată și rezistență mecanică, cum ar fi izolarea pereților exteriori sau la izolarea acoperișurilor în terasă. Alte diferențe țin în special de conductivitatea termică, izolarea fonică și rezistența la presiune.
Cum montăm plăcile din vată minerală?
Mai întâi peretele ce urmează să fie izolat trebuie să fie bine curățat, uscat și lipsit de elemente care pot reduce aderența plăcilor termoizolatoare. Pentru o aderență sporită puteți apela la produse de grunduire pentru curățarea peretelui. Primul rând de vată se va monta la o distanță de circa 30 – 40 cm depărtare de sol, pe un profil de soclu, care se prinde cu dibluri de fațada peretelui. Următoarea etapă constă în aplicarea plăcilor pe suprafața peretelui care se face astfel:
- pe placa din vată minerală se pune mortar adeziv, în cordon perimetral, precum și câteva grămăjoare în interiorul acestuia, după care se lipește pe zid prin presare;
- plăcile se lipesc în rânduri orizontale, astfel încât să se evite formarea de rosturi în plan vertical. Suprafața de nivelare se păstrează cu ajutorul unei sfori întinse imediat sub capătul de sus al plăcilor, dintr-o parte în cealaltă a rândului de vată;
- ancorarea se face cu dibluri cu rozetă, care se fixează cu ajutorul cuielor. Acestea se pot suplimenta în zona muchiilor extreme, unde vor fi adăugate profile de colț cu plasă de armare pentru o siguranță mai mare.
După ce plăcile au fost lipite și mortarul adeziv s-a întărit, se pune o plasă de armare peste care se aplică un strat de mortar, după care peretele se șlefuiește, urmând la final să se aplice tencuiala decorativă.
