3 investigații utile pentru depistarea timpurie a cancerului

Detectarea timpurie a cancerului, încă din fazele sale incipiente, crește în mod semnificativ șansele de tratare eficientă și recuperare completă a pacientului. Află, în continuare, detalii despre câteva dintre investigațiile utile în depistarea timpurie a cancerului: în ce constau ele, cum se desfășoară și ce beneficii aduc!

1.Testul Papanicolau și cancerul cervical

Testul Papanicolau este o procedură simplă și eficientă, folosită în principal pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin. În fiecare an, aproximativ 570.000 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin la nivel mondial, acesta fiind al patrulea cel mai frecvent tip de cancer la femei, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În acest context, importanța testului Papanicolau nu trebuie subestimată, având în vedere că acesta poate identifica modificările celulare anormale în colul uterin care ar putea, în timp, să se transforme în cancer și poate preveni un diagnostic din sfera oncologiei.

Metodologia testului Papanicolau este simplă și neinvazivă. În timpul unui examen ginecologic de rutină, medicul recoltează celule de la nivelul colului uterin cu ajutorul unui instrument special, asemănător unei periuțe. Aceste celule sunt apoi trimise la laborator pentru analiză. Nu este necesară o pregătire specială înainte de acest test, ceea ce face procedura accesibilă și ușor de efectuat [1].

Interpretarea rezultatelor testului Papanicolau se face în funcție de tipul și numărul celulelor anormale identificate. În mod general, există trei posibile rezultate: rezultat normal, atipie celulelor scuamoase de semnificație nedeterminată (ASC-US) și leziuni intraepiteliale scuamoase de grad înalt (HSIL). În cazul unui rezultat ASC-US sau HSIL, medicul poate recomanda repetarea testului, efectuarea altor investigații sau chiar un tratament specific [2].

Testul Papanicolau are un rol crucial în prevenirea cancerului de col uterin. Acesta permite depistarea leziunilor precanceroase, care pot fi tratate înainte de a se transforma în cancer. O revizuire sistematică a 52 de studii a concluzionat că screeningul prin testul Papanicolau poate reduce incidența cancerului de col uterin cu până la 80% [3].

Conform ghidurilor actuale, se recomandă ca toate femeile să realizeze acest test o dată la 3-5 ani, începând de la vârsta de 21 de ani. Totuși, acest interval poate varia în funcție de istoricul medical al fiecărei femei și de rezultatele testelor anterioare.

2. Mamografia și cancerul de sân

Mamografia este o procedură medicală de diagnostic prin care se realizează o radiografie a sânilor, cu scopul de a identifica eventuale anomalii sau formațiuni suspecte. Această metodă folosește o doză redusă de raze X pentru a obține imagini detaliate ale țesutului mamar. Este considerată o tehnică eficientă de depistare timpurie a cancerului de sân și este recomandată tuturor femeilor cu vârsta de peste 40 de ani, sau celor cu risc genetic crescut. Procedura este simplă și durează aproximativ 20 de minute, timp în care sânii sunt compresați între două plăci pentru a obține imagini clare [2].

În pofida eficienței sale, mamografia nu este lipsită de riscuri. Unul dintre cele mai discutate riscuri este expunerea la radiații, deși doza este destul de mică și este considerată sigură pentru majoritatea femeilor. De asemenea, există și riscul de a obține rezultate false pozitive sau false negative. Un rezultat fals pozitiv, de exemplu, poate duce la stres și la proceduri suplimentare de diagnostic nejustificate. Cu toate acestea, beneficiile depistării timpurii a cancerului de sân depășesc în general aceste riscuri [1].

Rezultatele mamografiei sunt interpretate de un radiolog care analizează imaginile pentru a identifica orice anomalii sau modificări ale țesutului mamar. Un rezultat anormal nu înseamnă neapărat că este vorba de cancer, dar va necesita teste suplimentare pentru a confirma sau infirma acest diagnostic.

Screeningul regulat prin mamografie este esențial, deoarece cu cât cancerul de sân este depistat mai devreme, cu atât șansele de supraviețuire sunt mai mari. Rata de supraviețuire la 5 ani pentru femeile cu cancer de sân depistat în stadiul I este de aproape 100% [2].

3. Colonoscopia și cancerul colorectal

Colonoscopia este un test diagnostic esențial în depistarea cancerului colorectal, permițând examinarea directă a întregului colon. Procedura implică utilizarea unui colonoscop, un tub flexibil, lung și subțire, dotat cu o cameră la un capăt. În timpul unei colonoscopii, medicul poate identifica și evalua eventualele anomalii sau modificări la nivelul colonului și rectului, chiar și în stadii incipiente.

Această investigație este considerată standardul de aur în diagnosticul cancerului colorectal, fiind capabilă să detecteze și să prevină acest tip de cancer prin îndepărtarea polipilor înainte de a se transforma în tumori maligne. Aproximativ 1 din 3 cazuri de cancer colorectal ar putea fi prevenite prin screeningul regulat și îndepărtarea polipilor [1].

Simptomele care pot indica necesitatea unei colonoscopii sunt diverse, variind de la sângerările rectale și durerile abdominale persistente la schimbări în obiceiurile intestinale (diaree sau constipație). Pierderea în greutate inexplicabilă sau anemia pot fi, de asemenea, semne ale cancerului colorectal. Este esențial ca oricine prezintă aceste simptome să consulte un medic cât mai curând posibil.

Recomandările privind efectuarea colonoscopiei variază în funcție de istoricul personal și familial. În general, screeningul pentru cancerul colorectal ar trebui să înceapă la vârsta de 50 de ani. Cu toate acestea, persoanele cu factori de risc crescut, cum ar fi istoricul familial de cancer colorectal sau polipi intestinali, ar trebui să înceapă screeningul mai devreme [3]. 

Aceste teste sunt esențiale în detectarea timpurie a cancerului, crescând șansele de vindecare și supraviețuire. Te încurajăm să discuți deschis cu medicul despre orice simptome care te-ar putea îngrijora și despre oportunitatea efectuării acestor investigații, astfel încât să îți protejezi eficient sănătatea!

Surse

  1. “Cancer Screening: Types, Tests & Guidelines.” Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/24118-cancer-screening, accesat la 12.07.2024;
  2. CDC. “Cancer Screening Tests.” Cancer, 7 May 2024, www.cdc.gov/cancer/prevention/screening.html, accesat la 12.07.2024;
  3. National Cancer Institute. “Screening Tests for Cancer.” National Cancer Institute, Cancer.gov, 16 Jan. 2019, www.cancer.gov/about-cancer/screening/screening-tests,accesat la 12.07.2024.

Lasă un Comentariu...

*